Semnatura electronica pentru medici.

Începând cu 1 ianuarie 2013, a intrat în vigoare obligativitatea emiterii anumitor reţete medicale în format electronic, în baza Ordinului Ministerului Sănătăţii numarul 674 din 29 iunie 2012. Pentru acest lucru, medicii au nevoie de o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat digital calificat şi un dispozitiv securizat, aşa cum se arată în Legea 455 din 2001 privind semnătura electronică. Semnătura electronică mai este necesară pentru accesul la Dosarul Electronic de Sănătate și pentru semnarea decontărilor către Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate.

Dincolo de obligaţiile impuse de lege, semnătura electronică bazată pe un certificat digital aduce o serie de beneficii în activitatea unui cabinet medical sau a unei farmacii. Ea poate fi folosită în relaţia cu ANAF pentru transmiterea declaraţiilor fiscale, în relaţia cu CNAS, pentru semnarea anumitor contracte, pentru participarea la anumite licitaţii etc.

Ce este semnătura electronică

Semnătura electronică este definită în lege ca o serie de date în formă electronică ce sunt ataşate altei serii de date în formă electronică. Această ataşare îndeplineşte două scopuri. În primul rând se asigură identificarea semnatarului, iar în al doilea rând se oferă garanţia că orice modificare ulterioară semnării este depistabilă.

Legea asimilează semnăturii olografe doar semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat digital calificat şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat. Dacă este aplicată această semnătură pe un document digital, el capătă valoarea legală a unui înscris sub semnătură privată. De multe ori ANAF şi CNAS cer semnătura electronică extinsă şi nu pe cea simplă, bazată pe un certificat digital care nu e calificat. Toate tipurile de certificate digitale sunt emise de furnizorii de servicii de certificare, împreună cu toate elementele necesare generării semnăturilor electronice, indiferent de tipul lor.

Diferenţa dintre semnătura electronică şi semnătura olografă de pe un document digital

O semnătură de mână de pe un document digital nu are nici o valoare legală deoarece se poate decupa uşor şi ataşa altui document, fără ca acest lucru să se poată depista. De asemenea, un astfel de document poate fi modificat oricând, iar acest lucru să nu poată fi sesizabil. Semnătura electronică înlătură aceste neajunsuri. Odată aplicată, pe document nu se mai pot opera modificări deoarece semnătura electronică devine nulă.

Cine poate folosi semnătura electronică

Semnătura electronică poate fi folosită de orice persoană, indiferent de profesie, de la medici şi farmacişti până la persoane fizice care nu desfăşoară o activitate în mod repetat. Cei care doresc să o folosească au nevoie de o pereche funcţională alcătuită dintr-o cheie publică şi o cheie privată. Aceasta se poate obţine de la furnizorii de servicii de certificare, împreună cu întregul kit de generare a semnăturii.

Cei mai cunoscuţi furnizori acreditaţi din România sunt CertSign, DigiSign, Centrul de Calcul SA, Alfa Trust şi Trans Speed. Indiferent de numele furnizorului acreditat, cu cetăţenie sau naţionalitate română, certificale emise de acesta sunt recunoscute la nivel european în mai multe state din UE Letonia, Slovacia, Finlanda, Portugalia, Suedia, Slovenia, Polonia, Ungaria, Cehia, Germania, Lituania și Danemarca.

Ulterior obţinerii kitului necesar generării semnăturii electronice, ea poate fi ataşată pe orice document generat de un program informatic cum ar fi editoarele de text, programele de calcul tabelar, de evidenţă contabilă, de generare a reţetelor medicale în format electronic etc. În principiu, semnătura electronică poate fi aplicată pe orice document digital.

Avantajele folosirii semnăturii electronice

Semnătura electronică aduce o serie de beneficii activităţii unui medic, farmacist sau profesiilor liberale. Ea permite semnarea unor contracte la distanţă astfel că procesul de achiziţii se derulează mai repede acolo unde e vorba de contracte cu prestaţii succesive. De asemenea, relaţiile cu ANAF şi CNAS sunt simplificate. Toate raportările către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se pot face instant, fără a fi nevoie să se facă deplasări periodice în detrimentul desfăşurării activităţii productive sau în numele pacienţilor, după caz. Trimiterea declaraţiilor fiscale către ANAF se realizează la fel de repede. Relaţia cu contabilul este şi ea simplificată.

Comunicarea rapidă cu instituţiile statului şi cu partenerii este doar unul dintre avantaje. Siguranţa comunicării este un alt avantaj. Documentele nu ajung doar instant ci şi cu garanţia nealterării lor. Orice modificare a conţinutului este depistabilă, iar asupra informaţiilor despre semnatar nu pot plana dubii deoarece semnătura electronică este bazată pe un certificat digital care îi atestă identitatea.

Dacă e cazul, soluţionarea contestaţiilor se poate realiza mai repede, lucru ce poate duce la evitarea unor pierderi sau la diminuarea lor. Contestaţia ajunge mai repede la instituţiile care trebuie să o primească şi teoretic soluţia trebuie să vină mai repede pentru că timpul de soluţionare curge din momentul în care contestaţia ajunge la destinatar.

Folosirea semnăturii electronice duce la realizarea unor economii prin faptul că nu mai e nevoie să se imprime documentele pentru a fi semnate olograf şi nici nu mai e nevoie de amenajarea unui spaţiu de arhivare a lor. Accesarea unui document dintr-o arhivă digitală este mai simplă. De asemenea, blocarea accesării nedorite a documentelor arhivate digital este mai uşoară. Dacă e nevoie, orice document semnat electronic poate fi scos la imprimantă.

Noutăţi şi modificări de ultimă oră ale Contractului-Cadru pentru anii 2016 – 2017

Contractul-Cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016 – 2017 (HG nr. 161/2016, publicată în M.Of. nr. 215/23 martie 2016), ce va intra în vigoare la 1 iulie 2016, cuprinde o serie de noutăţi faţă de actualul act normativ similar aflat în vigoare.

Astfel, se întăreşte obligaţia generală a furnizorilor de servicii medicale de a informa asiguraţii despre consecințele nerespectării indicaţiilor terapeutice. Totodată, se clarifică obligaţia furnizorilor de respectare a protocoalelor terapeutice în vigoare.

Pentru asistenţa medicală primară, se reglementează acordarea gratuită a avizelor epidemiologice pentru re(intrarea) în colectivitate şi a adeverinţelor medicale pentru preşcolari şi elevi. Situaţiile în care asiguraţii se pot transfera de pe o listă de pacienţi pe lista altui medic de familie mai devreme de o dată la şase luni se completează cu cazurile în care domiciliul asiguratului se schimbă dintr-o localitate în alta, asiguratul este în arest preventiv, execută o pedeapsă privativă de libertate, precum şi la încetarea stării respective.

Pentru asistenţa medicală ambulatorie clinică de specialitate se introduc noi proceduri diagnostice (electromiograma şi evaluarea cantitativă a răspunsului galvanic al pielii) precum şi tratamentul fracturii amielice fără deplasare a coloanei vertebrale.

Pentru medicina dentară, se prevede că minorilor li se vor putea acorda consultaţii o data la şase luni, faţă de o dată la 12 luni în prezent. Totodată, se introduce un nou serviciu decontat de CNAS, obturaţia dintelui după tratamentul afecţiunilor pulpare sau al gangrenei, alte servicii fiind redefinite.

Efectuarea de RMN de sâni cu sau fără substanţă de contrast se introduce printre serviciile decontate pentru asistenţa medicală ambulatorie paraclinică, renunţându-se însă la decontarea examenului fungic de urină, considerat de specialişti ca irelevant pentru patologia pacientului.

Au fost revizuite reglementările referitoare la situaţiile în care casa de asigurări de sănătate sesizează neconcordanţe între investigaţiile medicale efectuate şi cantitatea de reactivi achiziţionaţi de laboratoarele de analize medicale, o revizuire similară fiind prevăzută şi în cazul sesizării de neconcordanţe între medicamentele/materialele sanitare eliberate şi cantitatea de medicamente/materiale sanitare achiziţionate de farmacii.

Pentru asistenţa medicală spitalicească se introduce condiţia ca, în cazul furnizorilor de servicii de spitalizare de zi care nu au şi spitalizare continuă, să se asigure obligatoriu prezenţa unui medic de specialitate pentru un program de activitate de minim 7 ore/zi. Pentru pacienţii cărora la externarea din spital li se indică prin scrisoare medicală să revină pentru internare, precum şi pentru pacienţii cu hemofilie din programul naţional respectiv nu va mai fi necesară prezentarea biletului de trimitere de la medicul din ambulatoriu.

Pentru furnizorii de servicii de consultaţii de urgenţă la domiciliu şi de transport sanitar neasistat se introduce obligativitatea prezentării, la contractare, a avizelor de utilizare sau a buletinelor de verificare periodică pentru dispozitivele medicale aflate în dotarea unităţilor mobile de intervenţie, după caz.

Asiguraţilor li se vor putea acorda două noi proteze decontate din bugetul CNAS: proteza modulară de gambă cu manşon de silicon, precum şi proteza de deget funcţională simplă (pentru copiii cu malformaţii congenitale având vârsta peste 3 ani). În situaţia în care furnizorii de dispozitive medicale nu transmit CNAS toate preţurile de vânzare cu amănuntul şi sumele de închiriere ale dispozitivelor medicale contractate, casa de asigurări de sănătate va putea denunţa unilateral contractul respectiv.

Guvernul României a aprobat în şedinţa din data de 16 iunie 2016 o hotărâre (HG 425/2016) de completare a noului Contract-cadru, care are ca principal scop crearea fundamentului legal pentru renunţarea la raportarea bilunară/lunară/trimestrială a serviciilor efectuate de furnizori, după caz, în favoarea raportării on-line în timp real. Perioada de raportare în platforma informatică a serviciilor medicale acordate off-line urmează să fie extinsă de la 72 de ore din momentul acordării la 3 zile lucrătoare după data acordării serviciului respectiv, pentru evitarea problemelor create de zilele nelucrătoare/sărbătorile legale.

Totodată, actul normativ menţionat vizează optimizarea informării asiguraţilor prin introducerea obligativităţii afişării la furnizori a informaţiilor privind pachetele de servicii medicale şi a tarifelor corespunzătoare, în formatul stabilit de CNAS. Hotărârea mai urmăreşte revizuirea sancţiunilor aplicabile furnizorilor de servicii medicale, implementarea unui sistem de management a listelor de prioritate la nivelul asistenţei medicale paraclinice din ambulatoriu şi a asistenţei spitaliceşti, în vederea optimizării transparenţei în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi punerea în aplicare a OUG nr. 20/2016 privind creşterile salariale la nivelul unităţilor sanitare publice.

În prezent, pe circuitul instituţional de avizare se află proiectul normelor de aplicare a Contractului-Cadru, în care au fost incluse mai multe propuneri ale organizaţiilor reprezentative ale furnizorilor de servicii medicale, cum ar fi, de exemplu, cea a medicilor de familie referitoare la redefinirea grupelor de vârstă pentru examinarea şi înregistrarea parametrilor de dezvoltare pentru pacienţii minori, sau cea referitoare la modificarea unor servicii medicale preventive şi profilactice.

Acelaşi proiect mai prevede simplificarea demersurilor de obţinere a unor dispozitive medicale (saci de stomie, aparate de oxigenoterapie etc.), introducerea posibilităţii acordării de servicii conexe actului medical de fiziokinetoterapeuţi şi profesorii de cultură fizică medicală, includerea insuficienţei respiratorii severe printre afecţiunile care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriu, redefinirea specialităţilor clinice care pot încheia acte adiţionale pentru efectuarea ecografiei de vase sanguine şi redefinirea condiţiilor de vechime a aparatelor din laboratoarele de analize medicale, de radiologie – imagistică medicală şi de medicină nucleară.

Proiectul normelor de aplicare a Contractului-Cadru cuprinde şi majorări ale tarifelor pentru unele servicii medicale. Astfel, pentru asistenţa medicală primară, valoarea minimă garantată a punctului per capita creşte de la 4 la 4,3lei, iar valoarea minim garantată a punctului pe serviciu creşte de la 1,9 la 2 lei. Valoarea minimă garantată a punctului pe serviciu din asistenţa medicală ambulatorie pentru specialităţile clinice se majorează de la 1,8 la 2,0 lei.

“Noul Contract-Cadru este un pas înainte în optimizarea cardului legislativ din domeniul asigurărilor sociale de sănătate, în beneficiul asiguraţilor. Această optimizare se află permanent în centrul preocupărilor noastre şi va avea ca efect îmbunătăţirea sistemului de sănătate din România” – declară Radu Ţibichi, preşedintele CNAS.

Toate produsele biocide TP1 si TP2 din spitale vor fi testate în laboratoare acreditate

Ministerul Sănătăţii face următoarele precizări privind produsele biocide avizate pe piaţa românească:

De la data intrării în vigoare a modificărilor la Ordinul 10/2010 al Ministrului Sănătăţii, în termen de 120 de zile, toate produsele biocide cu indicaţie de utilizare în unităţi sanitare din categoriile TP1 (dezinfecţia tegumentelor) şi TP2 (dezinfecţia suprafeţelor) vor fi testate în laboratoare acreditate.

Deţinătorii de avize prezenţi pe piaţa românească (producători şi distribuitori) vor fi obligaţi să efectueze teste de eficacitate pentru fiecare activitate a produsului menţionată în dosarul de avizare.

Orice produs pentru care nu va fi prezentat rezultatul testelor realizate de un laborator acreditat în termenul de 120 de zile va pierde avizul de punere pe piaţă. Termenul de 120 de zile a fost agreat de Ministerul Sănătăţii în urma propunerii specialiştilor din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Perioada de transparenţă decizională a modificărilor la Ordinul 10/2010 se încheie pe 23 iunie. În această perioadă, proiectul de Ordin de Ministru poate suferi modificări. Ministerul Sănătăţii are în vedere impunerea unor reguli cât mai stricte pentru produsele biocide asigurând însă și disponibilitatea produselor în spitalele din România.

În paralel cu testarea antemenţionată a tuturor produselor biocide în laboratoare acreditate, în cadrul Programului Naţional de Sănătate, la 1 iunie 2016 s-a demarat o primă acţiune naţională de verificare a documentelor (etichetă, aviz, fişă de securitate, monitorizare de control etc) tuturor produselor biocide TP1 și TP2.

La aceasta se adaugă și o testare prin sondaj a produselor biocide destinate dezinfecţiei suprafeţelor (TP2). În cadrul acestei acţiuni vor fi testate 42 de produse în laboratoarele INSP Iaşi, DSP Ialomiţa şi INSP Bucureşti. Din totalul produselor biocide pentru dezinfecţia suprafeţelor (TP2) avizate pe piaţa românească, eşantionul ales reprezintă circa o treime.

Produsele biocide vor fi testate conform standardelor SR EN 1276:2010/AC:2011, SR EN 1650:2000 și SR EN 14348:2005 la INSP Iași (fungicid si micobactericid), INSP București (bactericid) si DSP Ialomița (bactericid). Aceste teste vor fi parte integrantă a procesului de acreditare a celor trei laboratoare. Testarea celor 42 de produse biocide în laboratoarele din România este primul pas al unui plan de control pe termen lung.

 

Toate produsele biocide TP1 si TP2 din spitale vor fi testate în laboratoare acreditate” adaugat de Comunicate Medicale

Ministerul Sanatatii corecteaza intarzierile la eliberarea documentelor pentru personalul medical

Având în vedere întârzierile înregistrate și neplăcerile provocate personalului medical apropo de eliberarea certificatelor profesionale, Ministerul Sănătății decide următoarele:

Până în data de 15 iunie toate Direcțiile de Sănătate Publică județene vor afișa pe site-ul propriu

1. Numele și prenumele persoanei responsabile pentru preluarea și gestionarea documentelor;
2. Numele și prenumele persoanei care poate înlocui persoana responsabilă pentru preluarea și gestionarea documentelor;
3. Biroul în care pot fi găsite persoanele de la punctele (1) și (2);
4. Orarul de lucru și numărul de telefon la care pot fi contactate persoanele de la punctele (1) și (2);
5. DSP-urile vor fi obligate să respecte termenul de 5 zile lucrătoare în care trebuie să trimită dosarele la Ministerul Sănătății;
6. Textul Ghidului privind documentele care se depun la Direcțiile de Sănătate Publică, precum și a documentelor emise de Ministerul Sănătății care pot fi eliberate prin Direcțiile de Sănătate Publică.

În Minister, la Direcția Generală Resurse Umane, Juridic și Contencios (DGRJC), orarul va fi ajustat în așa fel încât să permită cu prioritate preluarea apelurilor în intervalul orar 9-11 fără întreruperi cauzate de procesarea documentelor.

De ce era nevoie de aceste măsuri?

O mare parte a personalului medical se plânge – pe bună dreptate – de întârzieri la eliberarea diverselor certificate profesionale. Ministerul s-a sesizat și a analizat procedurile de depunere și procesare. A rezultat că una dintre probleme o reprezintă preluarea deficitară a dosarelor la DSP-uri.

A doua problemă o reprezintă faptul că personalul din Minister, în orarul de preluare a apelurilor telefonice, trebuia să facă și procesare paralelă a dosarelor.

Pentru a asigura un proces cât mai rapid și eficient, Ministerul consideră că aceste două simple măsuri pot contribui la scurtarea perioadei de eliberare a certificatelor și, mai ales, să reducă numărul dosarelor care se întorc la solicitanți pentru completări.

Pe termen mediu, Ministerul Sănătății caută soluții și pentru sporirea personalului din DGRJC care este subdimensionat față de necesarul optim. Informatizarea întregului proces și renunțarea la dosarele pe hârtie este opțiune de luat în calcul.

Ziua internațională a Medicului de Familie 2016

La iniţiativa Organizaţiei mondiale a medicilor de familie (WONCA), la 19 mai se aniversează, în fiecare an, Ziua medicului de familie. Evenimentul este, aşa cum subliniază dr. Garth Manning, directorul executiv al WONCA, o ocazie deosebită pentru a recunoaşte rolul central al specialităţii noastre în asigurarea unei asistențe medicale holistice, bazate pe continuitate şi comprehensiune, adaptată fiecărui pacient în parte.

Organizaţiile naţionale membre au libertatea de a-şi alege o temă pentru acest eveniment, dar există şi o recomandare generală a celor din conducerea WONCA care, în acest an se referă la oprirea fumatului. Subiectul are o rezonanţă aparte pentru România din cauza intrării recente în vigoare a Legii nr. 15/2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Modificarea legislativă este pe deplin justificată de cifrele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care arată că 77% din toate decesele survenite în România anului 2008 au fost cauzate de boli pentru care fumatul reprezintă principalul factor de risc.

Singure însă, măsurile de sănătate publică nu vor funcţiona decât parţial, prevenind iniţierea fumatului de către unii şi încurajând oprirea acestuia de către alţii, fără să ofere soluţii unei categorii importante de fumători, care nu vor reuşi să oprească fumatul decât cu ajutorul tratamentului oferit de un profesionist al sistemului de sănătate. Acest lucru este menţionat şi în articolul nr. 14 al Convenţiei Cadru de Control al Tutunului (FCTC), ratificată de România în 2005, unde se specifică importanta asistenţei medicale a pacientului fumător, cu efect sinergic asupra celorlalte măsuri.

Mergând în aceeaşi direcţie, OMS a solicitat specific integrarea acestei activităţi în cadrul asistenţei medicale primare, aceasta fiind considerată mediul propice pentru oferirea de sfat şi sprijin pentru oprirea fumatului. Cu toate acestea, numai 15% din populaţia globului are acces la acest tip de consultaţie şi România nu face excepţie.

Studiile arată, în cazul nostru, că motivele sunt intricate şi ţin de medic (subevaluarea propriului rol, experienţa personală, lipsa de cunoştinţe şi abilităţi), de specificul specialităţii (complexitatea consultaţiei din medicina de familie, medicul fiind adesea solicitat să răspundă mai multor probleme ale pacientului) şi de sistem (timpul scurt al consultaţiei impus de contractul cu casa de asigurări și de organizarea tură-contratură a majorităţii cabinetelor de medicină de familie, încărcătura birocratică şi resursele financiare insuficiente care obliga medicul să preia o serie de atribuţii care, în ţări cu sisteme de sănătate moderne sunt asigurate de personal auxiliar, accesul dificil al pacienţilor la tratamentul farmacologic s.a.).

Dacă la toate acestea adăugăm procentul mic din PIB alocat sănătăţii, precum şi canalizarea resurselor preferenţial către spital, devine evident necesară reconsiderarea priorităţilor. Dezvoltarea asistenţei medicale primare ar putea fi cheia către îmbunătăţirea accesului, calităţii şi eficienţei serviciilor publice de sănătate, inclusiv a celor adresate opririi fumatului.

 

Ziua internațională a Medicului de Familie 2016 ” adaugat de Comunicate Medicale