Ţările dezvoltate ale lumii investesc anual sume semnificative în speranţa că cercetătorii vor descoperi modalităţi de prevenire şi tratament a unor patologii ale creierului, precum boala Parkinson. De notorietare este proiectul iniţiat anul trecut de SUA- cu un buget de pornire în valoare de 100 de milioane de dolari , intitulat “BRAIN” (Brain Research through Advancing Innovative Neurotechnologies) cu scopul declarat de a dezvolta noi aplicaţii tehnologice care vor permite mai bine vizualizarea în timp real a interacţiunilor dintre reţelele neuronale. Există o multitudine de cercetări experimentale ce vizează utilizarea terapiilor celulare în boala Parkinson, spre care se îndreaptă noi speranţe, rezultatele fiind însă departe de aşteptările actuale.
Rezultatele cercetărilor referitoare la boala Parkinson arată că, primele leziuni pot să apară şi cu 20 de ani înaintea primelor semne clinice. Momentul aşa numitului diagnostic precoce este tardiv din punct de vedere al bolii deoarece numai în stadiu 3 de boală apar tulburările motorii. Din păcate, semnele cele mai precoce în această boală nu se regăsesc în sfera tulburărilor motorii ci a unor tulburări vegetative, unor tulburări de somn, a unor tulburări de dispoziţie, care nu au nimic specific. Din acest motiv, în momentul de faţă, una din direcţiile de cercetare în acest domeniu este găsirea posibilităţii de a avea un diagnostic mult mai precoce decât cel care este posibil astăzi în lume. Şi în ceea ce priveşte tratamentul se caută soluţii: fie alte molecule, fie metode de modulare prin neurochirugie funcţională, în momentul în care pacienţii nu mai răspund la tratament medicamentos.
Cât de aproape sunt cercetării lumii de descoperirea tratamentului pentru Parkinson? Este subiectul principal despre care se va discuta în cadrul celei de-a patra ediţii a “Cursului Internaţional de boală Parkinson şi tulburări ale comportamentului motor”, care are loc în perioada 23-24 martie în Poiana Braşov. Evenimentul este organizat de către Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) în colaborare cu Societatea de Neurologie din România (SNR), avându-i copreşedinţi ai Comitetului Ştiinţific pe prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedinte de onoare al SNR, împreună cu prof.dr. Dafin Mureşanu, preşedinte al SNR şi dr. Cristian Falup Pecurariu, directorul „Cursului Internaţional de boală Parkinson şi tulburări ale comportamentului motor”. Participă specialişti din numeroase ţări, printre care Franţa, SUA, Marea Britanie, Germania, Suedia, Spania şi Italia.
„Pe lângă liderii în domeniu din ţara noastră, evenimentul se bucură de participarea celor mai cunoscuţi specialişti ai lumii în domeniul bolii Parkinson. Programul ştiinţific este vast, temele fiind de mare actualitate”, a declarat prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele SNR. Beneficiarii direcţi ai acestui program educaţional sunt aproximativ 200 de medici neurologi din România. În cadrul acestei întâlniri vor fi prezentate si câteva dintre proiectele realizate de către Societatea Română de Neurologie. Unul dintre acestea, lansat anul trecut, este REPARK (Registrul Național de boală Parkinson), care are ca scop generarea primului program de evaluare a incidenței și prevalenței bolii Parkinson în România.
Anual, în întreaga lume, zece oameni din 100.000 sunt diagnosticaţi cu boala Parkinson, a doua afecţiune neurodegenerativă după boala Alzheimer, care afectează, în special, persoane cu vârste de peste 65 de ani. În ultimii ani, vârsta la care este depistată maladia a scăzut la 40-50 de ani. Majoritatea cazurilor se înregistrează la pacienți a căror vârstă depășeşte 55 de ani, dar unul din 20 de cazuri are debutul înainte de vârsta de 40 de ani. Bărbaţii sunt mai expuşi, statisticile arătând că prevalenţa bolii este de 1,5 bărbaţi la o femeie.
Statisticile Asociaţiei Europene de Parkinson trag un semnal de alarmă cu privire la incidenţa cazurilor de boala Parkinson în viitor. Cele mai recente date arată că la nivel european sunt 1,2 milioane pacienţi cu boala Parkinson şi numărul acestora este aşteptat să se dubleze până în 2030. La nivel mondial sunt aproximativ 6 milioane de persoane cu boala Parkinson. Este posibil ca acest număr să fie mai mare, având în vedere cazurile încă nediagnosticate. Numai în China există mai mult de 1,7 milioane de persoane cu această afecţiune. Factorii de risc sunt mai greu de identificat, vârsta avansată fiind însă unul cert.
În România, potrivit datelor oficiale, sunt tratați peste 70.000 de bolnavi cu maladia Parkinson, dar probabil există un număr mai mare de persoane care încă nu au fost diagnosticate. “Tratamentele disponibile în prezent sunt rezultatele cercetărilor științifice aprofundate din ultimii ani”, a declarat Prof. dr. Dafin Mureşanu. În prezent, peste 30 de medicamente destinate bolii Parkinson și peste 600 de medicamente destinate bolilor neurologice se află în cercetare și dezvoltare. Tratamentul bolii Parkinson poate fi medicamentos și/sau chirugical ( implantarea unui dispozitiv pentru stimularea unor zone specifice din creier).