Noutăţi şi modificări de ultimă oră ale Contractului-Cadru pentru anii 2016 – 2017

Contractul-Cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016 – 2017 (HG nr. 161/2016, publicată în M.Of. nr. 215/23 martie 2016), ce va intra în vigoare la 1 iulie 2016, cuprinde o serie de noutăţi faţă de actualul act normativ similar aflat în vigoare.

Astfel, se întăreşte obligaţia generală a furnizorilor de servicii medicale de a informa asiguraţii despre consecințele nerespectării indicaţiilor terapeutice. Totodată, se clarifică obligaţia furnizorilor de respectare a protocoalelor terapeutice în vigoare.

Pentru asistenţa medicală primară, se reglementează acordarea gratuită a avizelor epidemiologice pentru re(intrarea) în colectivitate şi a adeverinţelor medicale pentru preşcolari şi elevi. Situaţiile în care asiguraţii se pot transfera de pe o listă de pacienţi pe lista altui medic de familie mai devreme de o dată la şase luni se completează cu cazurile în care domiciliul asiguratului se schimbă dintr-o localitate în alta, asiguratul este în arest preventiv, execută o pedeapsă privativă de libertate, precum şi la încetarea stării respective.

Pentru asistenţa medicală ambulatorie clinică de specialitate se introduc noi proceduri diagnostice (electromiograma şi evaluarea cantitativă a răspunsului galvanic al pielii) precum şi tratamentul fracturii amielice fără deplasare a coloanei vertebrale.

Pentru medicina dentară, se prevede că minorilor li se vor putea acorda consultaţii o data la şase luni, faţă de o dată la 12 luni în prezent. Totodată, se introduce un nou serviciu decontat de CNAS, obturaţia dintelui după tratamentul afecţiunilor pulpare sau al gangrenei, alte servicii fiind redefinite.

Efectuarea de RMN de sâni cu sau fără substanţă de contrast se introduce printre serviciile decontate pentru asistenţa medicală ambulatorie paraclinică, renunţându-se însă la decontarea examenului fungic de urină, considerat de specialişti ca irelevant pentru patologia pacientului.

Au fost revizuite reglementările referitoare la situaţiile în care casa de asigurări de sănătate sesizează neconcordanţe între investigaţiile medicale efectuate şi cantitatea de reactivi achiziţionaţi de laboratoarele de analize medicale, o revizuire similară fiind prevăzută şi în cazul sesizării de neconcordanţe între medicamentele/materialele sanitare eliberate şi cantitatea de medicamente/materiale sanitare achiziţionate de farmacii.

Pentru asistenţa medicală spitalicească se introduce condiţia ca, în cazul furnizorilor de servicii de spitalizare de zi care nu au şi spitalizare continuă, să se asigure obligatoriu prezenţa unui medic de specialitate pentru un program de activitate de minim 7 ore/zi. Pentru pacienţii cărora la externarea din spital li se indică prin scrisoare medicală să revină pentru internare, precum şi pentru pacienţii cu hemofilie din programul naţional respectiv nu va mai fi necesară prezentarea biletului de trimitere de la medicul din ambulatoriu.

Pentru furnizorii de servicii de consultaţii de urgenţă la domiciliu şi de transport sanitar neasistat se introduce obligativitatea prezentării, la contractare, a avizelor de utilizare sau a buletinelor de verificare periodică pentru dispozitivele medicale aflate în dotarea unităţilor mobile de intervenţie, după caz.

Asiguraţilor li se vor putea acorda două noi proteze decontate din bugetul CNAS: proteza modulară de gambă cu manşon de silicon, precum şi proteza de deget funcţională simplă (pentru copiii cu malformaţii congenitale având vârsta peste 3 ani). În situaţia în care furnizorii de dispozitive medicale nu transmit CNAS toate preţurile de vânzare cu amănuntul şi sumele de închiriere ale dispozitivelor medicale contractate, casa de asigurări de sănătate va putea denunţa unilateral contractul respectiv.

Guvernul României a aprobat în şedinţa din data de 16 iunie 2016 o hotărâre (HG 425/2016) de completare a noului Contract-cadru, care are ca principal scop crearea fundamentului legal pentru renunţarea la raportarea bilunară/lunară/trimestrială a serviciilor efectuate de furnizori, după caz, în favoarea raportării on-line în timp real. Perioada de raportare în platforma informatică a serviciilor medicale acordate off-line urmează să fie extinsă de la 72 de ore din momentul acordării la 3 zile lucrătoare după data acordării serviciului respectiv, pentru evitarea problemelor create de zilele nelucrătoare/sărbătorile legale.

Totodată, actul normativ menţionat vizează optimizarea informării asiguraţilor prin introducerea obligativităţii afişării la furnizori a informaţiilor privind pachetele de servicii medicale şi a tarifelor corespunzătoare, în formatul stabilit de CNAS. Hotărârea mai urmăreşte revizuirea sancţiunilor aplicabile furnizorilor de servicii medicale, implementarea unui sistem de management a listelor de prioritate la nivelul asistenţei medicale paraclinice din ambulatoriu şi a asistenţei spitaliceşti, în vederea optimizării transparenţei în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi punerea în aplicare a OUG nr. 20/2016 privind creşterile salariale la nivelul unităţilor sanitare publice.

În prezent, pe circuitul instituţional de avizare se află proiectul normelor de aplicare a Contractului-Cadru, în care au fost incluse mai multe propuneri ale organizaţiilor reprezentative ale furnizorilor de servicii medicale, cum ar fi, de exemplu, cea a medicilor de familie referitoare la redefinirea grupelor de vârstă pentru examinarea şi înregistrarea parametrilor de dezvoltare pentru pacienţii minori, sau cea referitoare la modificarea unor servicii medicale preventive şi profilactice.

Acelaşi proiect mai prevede simplificarea demersurilor de obţinere a unor dispozitive medicale (saci de stomie, aparate de oxigenoterapie etc.), introducerea posibilităţii acordării de servicii conexe actului medical de fiziokinetoterapeuţi şi profesorii de cultură fizică medicală, includerea insuficienţei respiratorii severe printre afecţiunile care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriu, redefinirea specialităţilor clinice care pot încheia acte adiţionale pentru efectuarea ecografiei de vase sanguine şi redefinirea condiţiilor de vechime a aparatelor din laboratoarele de analize medicale, de radiologie – imagistică medicală şi de medicină nucleară.

Proiectul normelor de aplicare a Contractului-Cadru cuprinde şi majorări ale tarifelor pentru unele servicii medicale. Astfel, pentru asistenţa medicală primară, valoarea minimă garantată a punctului per capita creşte de la 4 la 4,3lei, iar valoarea minim garantată a punctului pe serviciu creşte de la 1,9 la 2 lei. Valoarea minimă garantată a punctului pe serviciu din asistenţa medicală ambulatorie pentru specialităţile clinice se majorează de la 1,8 la 2,0 lei.

“Noul Contract-Cadru este un pas înainte în optimizarea cardului legislativ din domeniul asigurărilor sociale de sănătate, în beneficiul asiguraţilor. Această optimizare se află permanent în centrul preocupărilor noastre şi va avea ca efect îmbunătăţirea sistemului de sănătate din România” – declară Radu Ţibichi, preşedintele CNAS.

Toate produsele biocide TP1 si TP2 din spitale vor fi testate în laboratoare acreditate

Ministerul Sănătăţii face următoarele precizări privind produsele biocide avizate pe piaţa românească:

De la data intrării în vigoare a modificărilor la Ordinul 10/2010 al Ministrului Sănătăţii, în termen de 120 de zile, toate produsele biocide cu indicaţie de utilizare în unităţi sanitare din categoriile TP1 (dezinfecţia tegumentelor) şi TP2 (dezinfecţia suprafeţelor) vor fi testate în laboratoare acreditate.

Deţinătorii de avize prezenţi pe piaţa românească (producători şi distribuitori) vor fi obligaţi să efectueze teste de eficacitate pentru fiecare activitate a produsului menţionată în dosarul de avizare.

Orice produs pentru care nu va fi prezentat rezultatul testelor realizate de un laborator acreditat în termenul de 120 de zile va pierde avizul de punere pe piaţă. Termenul de 120 de zile a fost agreat de Ministerul Sănătăţii în urma propunerii specialiştilor din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Perioada de transparenţă decizională a modificărilor la Ordinul 10/2010 se încheie pe 23 iunie. În această perioadă, proiectul de Ordin de Ministru poate suferi modificări. Ministerul Sănătăţii are în vedere impunerea unor reguli cât mai stricte pentru produsele biocide asigurând însă și disponibilitatea produselor în spitalele din România.

În paralel cu testarea antemenţionată a tuturor produselor biocide în laboratoare acreditate, în cadrul Programului Naţional de Sănătate, la 1 iunie 2016 s-a demarat o primă acţiune naţională de verificare a documentelor (etichetă, aviz, fişă de securitate, monitorizare de control etc) tuturor produselor biocide TP1 și TP2.

La aceasta se adaugă și o testare prin sondaj a produselor biocide destinate dezinfecţiei suprafeţelor (TP2). În cadrul acestei acţiuni vor fi testate 42 de produse în laboratoarele INSP Iaşi, DSP Ialomiţa şi INSP Bucureşti. Din totalul produselor biocide pentru dezinfecţia suprafeţelor (TP2) avizate pe piaţa românească, eşantionul ales reprezintă circa o treime.

Produsele biocide vor fi testate conform standardelor SR EN 1276:2010/AC:2011, SR EN 1650:2000 și SR EN 14348:2005 la INSP Iași (fungicid si micobactericid), INSP București (bactericid) si DSP Ialomița (bactericid). Aceste teste vor fi parte integrantă a procesului de acreditare a celor trei laboratoare. Testarea celor 42 de produse biocide în laboratoarele din România este primul pas al unui plan de control pe termen lung.

 

Toate produsele biocide TP1 si TP2 din spitale vor fi testate în laboratoare acreditate” adaugat de Comunicate Medicale

Ministerul Sanatatii corecteaza intarzierile la eliberarea documentelor pentru personalul medical

Având în vedere întârzierile înregistrate și neplăcerile provocate personalului medical apropo de eliberarea certificatelor profesionale, Ministerul Sănătății decide următoarele:

Până în data de 15 iunie toate Direcțiile de Sănătate Publică județene vor afișa pe site-ul propriu

1. Numele și prenumele persoanei responsabile pentru preluarea și gestionarea documentelor;
2. Numele și prenumele persoanei care poate înlocui persoana responsabilă pentru preluarea și gestionarea documentelor;
3. Biroul în care pot fi găsite persoanele de la punctele (1) și (2);
4. Orarul de lucru și numărul de telefon la care pot fi contactate persoanele de la punctele (1) și (2);
5. DSP-urile vor fi obligate să respecte termenul de 5 zile lucrătoare în care trebuie să trimită dosarele la Ministerul Sănătății;
6. Textul Ghidului privind documentele care se depun la Direcțiile de Sănătate Publică, precum și a documentelor emise de Ministerul Sănătății care pot fi eliberate prin Direcțiile de Sănătate Publică.

În Minister, la Direcția Generală Resurse Umane, Juridic și Contencios (DGRJC), orarul va fi ajustat în așa fel încât să permită cu prioritate preluarea apelurilor în intervalul orar 9-11 fără întreruperi cauzate de procesarea documentelor.

De ce era nevoie de aceste măsuri?

O mare parte a personalului medical se plânge – pe bună dreptate – de întârzieri la eliberarea diverselor certificate profesionale. Ministerul s-a sesizat și a analizat procedurile de depunere și procesare. A rezultat că una dintre probleme o reprezintă preluarea deficitară a dosarelor la DSP-uri.

A doua problemă o reprezintă faptul că personalul din Minister, în orarul de preluare a apelurilor telefonice, trebuia să facă și procesare paralelă a dosarelor.

Pentru a asigura un proces cât mai rapid și eficient, Ministerul consideră că aceste două simple măsuri pot contribui la scurtarea perioadei de eliberare a certificatelor și, mai ales, să reducă numărul dosarelor care se întorc la solicitanți pentru completări.

Pe termen mediu, Ministerul Sănătății caută soluții și pentru sporirea personalului din DGRJC care este subdimensionat față de necesarul optim. Informatizarea întregului proces și renunțarea la dosarele pe hârtie este opțiune de luat în calcul.

Ziua internațională a Medicului de Familie 2016

La iniţiativa Organizaţiei mondiale a medicilor de familie (WONCA), la 19 mai se aniversează, în fiecare an, Ziua medicului de familie. Evenimentul este, aşa cum subliniază dr. Garth Manning, directorul executiv al WONCA, o ocazie deosebită pentru a recunoaşte rolul central al specialităţii noastre în asigurarea unei asistențe medicale holistice, bazate pe continuitate şi comprehensiune, adaptată fiecărui pacient în parte.

Organizaţiile naţionale membre au libertatea de a-şi alege o temă pentru acest eveniment, dar există şi o recomandare generală a celor din conducerea WONCA care, în acest an se referă la oprirea fumatului. Subiectul are o rezonanţă aparte pentru România din cauza intrării recente în vigoare a Legii nr. 15/2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Modificarea legislativă este pe deplin justificată de cifrele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care arată că 77% din toate decesele survenite în România anului 2008 au fost cauzate de boli pentru care fumatul reprezintă principalul factor de risc.

Singure însă, măsurile de sănătate publică nu vor funcţiona decât parţial, prevenind iniţierea fumatului de către unii şi încurajând oprirea acestuia de către alţii, fără să ofere soluţii unei categorii importante de fumători, care nu vor reuşi să oprească fumatul decât cu ajutorul tratamentului oferit de un profesionist al sistemului de sănătate. Acest lucru este menţionat şi în articolul nr. 14 al Convenţiei Cadru de Control al Tutunului (FCTC), ratificată de România în 2005, unde se specifică importanta asistenţei medicale a pacientului fumător, cu efect sinergic asupra celorlalte măsuri.

Mergând în aceeaşi direcţie, OMS a solicitat specific integrarea acestei activităţi în cadrul asistenţei medicale primare, aceasta fiind considerată mediul propice pentru oferirea de sfat şi sprijin pentru oprirea fumatului. Cu toate acestea, numai 15% din populaţia globului are acces la acest tip de consultaţie şi România nu face excepţie.

Studiile arată, în cazul nostru, că motivele sunt intricate şi ţin de medic (subevaluarea propriului rol, experienţa personală, lipsa de cunoştinţe şi abilităţi), de specificul specialităţii (complexitatea consultaţiei din medicina de familie, medicul fiind adesea solicitat să răspundă mai multor probleme ale pacientului) şi de sistem (timpul scurt al consultaţiei impus de contractul cu casa de asigurări și de organizarea tură-contratură a majorităţii cabinetelor de medicină de familie, încărcătura birocratică şi resursele financiare insuficiente care obliga medicul să preia o serie de atribuţii care, în ţări cu sisteme de sănătate moderne sunt asigurate de personal auxiliar, accesul dificil al pacienţilor la tratamentul farmacologic s.a.).

Dacă la toate acestea adăugăm procentul mic din PIB alocat sănătăţii, precum şi canalizarea resurselor preferenţial către spital, devine evident necesară reconsiderarea priorităţilor. Dezvoltarea asistenţei medicale primare ar putea fi cheia către îmbunătăţirea accesului, calităţii şi eficienţei serviciilor publice de sănătate, inclusiv a celor adresate opririi fumatului.

 

Ziua internațională a Medicului de Familie 2016 ” adaugat de Comunicate Medicale

Regiunea Vest, zona cu cea mai ridicata prevalenta a hipertensiunii arteriala din Romania.

Prevalența hipertensiunii la populația adultă din România se află pe o pantă ascendentă, potrivit rezultatelor interimare ale celui mai recent Studiu Epidemiologic asupra Prevalenței Hipertensiunii Arteriale și a Riscului Cardiovascular în România – SEPHAR III, derulat de către Societatea Română de Hipertensiune.

49.5% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 80 de ani sunt hipertensivi, conform rezultatelor analizate pentru 86% dintre subiecții înrolați în studiu.

Precedenta ediție a studiului SEPHAR, desfășurată în 2012, a indicat o prevalență a hipertensiunii arteriale, la nivelul întregii de țări, de 40.4%.

În Timișoara și în regiunea Vest, datele preliminare arată cele mai ridicate prevalențe ale hipertensiunii arteriale: 55.6% (Timișoara), respectiv 58.3% (regiunea V).

La nivel de regiuni, prevalențe peste media națională s-au mai înregistrat în regiunea Sud-Vest (53.2%), București-Ilfov (51.9%) și Nord-Vest (50.7%), arată rezultatele preliminare ale SEPHAR III. Pe de altă parte, zone cu o prevalențe mai scăzute sunt: Centru (47.4%), Sud (46.7%), Nord-Est (46.6%), respectiv Sud-Est (44.3%).

Hipertensiunea arterială (HTA) este principalul factor de risc al bolilor cardiovasculare, cauza celui mai ridicat număr de decese, atât pe plan global, cât și în România.

Raportat la impactul pe care îl are din punct de vedere al afecțiunilor cardiovasculare, hipertensiunea arterială este asociată cu 62% din totalul deceselor înregistrate în țara noastră1, care în 2014 s-au ridicat la 254.7912.

Apariția hipertensiunii arteriale este, în majoritatea cazurilor, declanșată de factorii dependenți de stilul de viață, care pot fi modificați. De aceea, creșterea gradului de conștientizare a acestei afecțiunii este unul dintre obiectivele de bază în combaterea efectelor HTA la nivel populațional, obiectiv ce este promovat cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hipertensiunii, marcate în fiecare an in data de 17 mai.

Dintre factorii care determină apariția hipertensiunii, se estimează că dieta nesănătoasă este asociată cu aproximativ jumătate din cazuri, în timp ce 30% sunt corelate cu un consum crescut de sare, iar circa 20% dintre cazuri, cu un aport scăzut de potasiu, generat de o cantitate mică de legume și fructe în alimentație, potrivit Ligii Mondiale de Hipertensiune4. Obezitatea, consumul excesiv de alcool, inactivitatea fizică, consumul de tutun sunt de asemenea factori care contribuie la apariția hipertensiunii arteriale.5

Abordarea problematicii hipertensiunii arteriale în România implică componentele de prevenție, control și educație, dar și interacțiunea cu alte afecțiuni din sfera cardiovasculară, metabolică, renală și neurologică.

În contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hipertensiunii, Societatea Română de Hipertensiune organizează o serie de evenimente în București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara pentru a prezenta opiniei publice problematica și impactul hipertensiunii arteriale la nivel populațional, precum și prezentarea datelor preliminare ale SEPHAR III .

La evenimentul care a avut loc în 17 mai 2016, în Timișoara au participat:
• Prof. univ. dr. Daniel Lighezan – Șef al Clinicii de Medicină Internă, Spitalul Municipal de Urgență Timișoara
• Prof. univ. dr. Romulus Timar – Șef al Clinicii de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Spitalul Județean de Urgență Timișoara
• Conf. univ. dr. Adalbert Schiller – Șef al Clinicii de Nefrologie „Prof. dr. Constantin Zosin”, Spitalul Județean de Urgență Tmișoara

Prin derularea SEPHAR III, Societatea Română de Hipertensiune și-a propus realizarea evaluării prevalenței HTA si a principalilor factorilor de risc cardiovascular precum si identificarea tendinței lor evolutive, date ce sunt absolute necesare dezvoltării unor strategii naționale de prevenție a bolilor cardiovasculare în România.

Proiectul SEPHAR III s-a desfășurat în două etape:
• Etapa 1: București – Ilfov: s-a desfășurat în perioada 16 noiembrie – 23 noiembrie 2015, servind totodată drept etapa pilot a studiului;
• Etapa 2: Etapa națională: s-a desfășurat în perioada 15 februarie – 25 aprilie 2016.

Desfășurarea propriu-zisă în teren a studiului s-a efectuat prin deplasarea simultană a trei caravane „SEPHAR BUS” – practic fiecare fiind un cabinet medical mobil cu dotare complexă, în toate localitățile de unde au fost selectati subiectii, adica 42 orașe și 42 comune.

În total au fost înrolați 2065 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 80 de ani, ce au fost anterior selectatați aleatoriu printr-un procedeu de eșantionare proporțional multistratificată de la nivelul întregii țări.

Față de precedentele două ediții ale studiului, SEPHAR III a adus un element de noutate important pentru cercetarea epidemiologică din Romania: SEPHAR follow-up. Astfel, subiecții incluși în studiu vor putea fi monitorizați anual, prin intermediul unor vizite de urmărire.

Un alt beneficiu al SEPHAR III l–a reprezentat introducerea testelor de laborator și paraclinice ce au permis realizarea unei evaluări complete a riscului cardiovascular si de care participantii la studiu au beneficiat în mod gratuit.

La sfârșitul studiului, fiecare participant va primi un raport medical privind starea sa de sănătate pe baza rezultatelor înregistrate la aceste evaluări.

De asemenea, în cadrul studiului SEPHAR III au mai fost analizate: prevalența sindromului de apnee în somn, starea de depresie a populației adulte si complianța la tratament.

Surse:
1 SEPHAR I și II
2 http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania_in_Cifre_2014.pdf
4,5 http://www.worldhypertensionleague.org/index.php/j-stuff/resource-center

Congresul Societatii Romane de Hipertensiune 2016

Hipertensiunea arterială este o problemă de sănătate la nivel mondial, care afectează peste 40% dintre români. Până în anul 2025 Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că numărul indivizilor care vor avea această boală la nivel global va ajunge la 1,5 miliarde. O abordare multidisciplinară a acestei patologii poate duce însă la construirea de politici sanitare adecvate de depistare precoce şi tratament adecvat.

Astfel, cea de-a IV-a ediţie a Congresului Societăţii Române de Hipertensiune, cu participare internaţională, ce se va desfăşura în perioada 15-17 septembrie 2016, la Hotel Crowne Plaza Bucureşti, va avea ca tematică generală „Interferențe și conexiuni în hipertensiunea arterială”.

Cele trei zile ale evenimentului vor cuprinde sesiuni ştiinţifice generale, 10 sesiuni comune cu societățile științifice partenere internaționale și naționale, dar şi sesiuni ale grupurilor de lucru ale Societăţii Române de Hipertensiune (SRH) şi sesiuni ale medicilor rezidenti. Totodată, în premieră, în cadrul Congresului vor fi prezentate și rezultatele celui mai recent studiu epidemiologic realizat de SRH: studiul Sephar 3.

De asemenea, o altă sesiune științifică ce va avea loc în premieră în cadrul congresului va fi dedicată cercetării : „HTA la granițele dintre cercetarea fundamentală și clinică”, o sesiune susținută de cercetători români de prestigiu ce activează în centre de renume internațional.
„Societatea Română de Hipertensiune îşi doreşte să reunească medicii din specialităţile direct implicate în diagnosticarea şi tratarea hipertensiunii arteriale, pentru că împreună putem conduce la tot ceea ce înseamnă progres în acest domeniu. Suntem optimişti că ediţia de anul acesta a Congresului, în special prin sesiunile comune cu partenerii noştri, va îmbunătăţi nivelul de informare asupra hipertensiunii arteriale, dar va trasa direcţii şi în practica medicală”, a declarat prof. dr. Maria Dorobanţu, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune.

Congresul Societăţii Române de Hipertensiune, una dintre cele mai importante şi aşteptate manifestări ştiinţifice ale anului 2016 se adresează medicilor cardiologi, interniști, diabetologi, nefrologi, neurologi, medicilor de familie, ginecologi, dar și medicilor rezidenți, precum şi asistentelor medicale.

Medicii care doresc să participe în cadrul Congresului cu o lucrare originală pot trimite rezumatele până la data limită de 30 mai 2016. Acestea vor fi prezentate în cadrul manifestării sub formă prezentări orale şi postere. Cele mai bune lucrări susţinute în cadrul evenimentului vor fi premiate.

Cel de-al IV-lea Congres al Societăţii Române de Hipertensiune se desfășoară sub egida Societăţii Europene de Hipertensiune, a Societății Europene de Cardiologie, a Academiei de Ştiinţe Medicale şi a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” şi va avea dublă creditare, EMC și EBAC.

Mai multe informații despre eveniment pot fi găsite pe: www.societate-hipertensiune.ro

Valoarea reala a ecografiei de sold

Istoria explorării ultra-sonografice a șoldului la nou-născut și sugar a început în România în urmă cu aproximativ 7 ani, deși în Europa este prezentă de zeci de ani.

Zi de zi, de-a lungul ultimilor 7 ani ne-am implicat activ în a arăta valoarea reală a acestei investigații atât în rândul medicilor cât și în rândul pacienților. Experiența acumulată în urma acestor ani a venit să întărească această valoare și sutele de copii diagnosticați din prima luna cu displazii sau luxații de șold susțin încă o dată importanța ecografiei de șold efectuată în prima lună de la naștere.

Autor: Dr. Valentina Contanu, Medic Specialist Ortoped Pediatru, Orto-Clinic

De ce în prima lună?

În mod normal la naștere șoldurile bebelușilor trebuie să fie normal dezvoltate, adică bine maturizate. Există totuși un procent foarte mare de nou-născuți care se nasc cu o imaturitate a șoldului de diferite grade, de la forme ușoare determinate de poziții dificile intrauterine până la forme severe determinate de factori genetici (displaziile congenitale). Aprecierea imaturității șoldului și recomandările pentru un tratament adecvat care să ducă la recuperarea acestei întârzieri fără a depăși perioada de dezvoltare maximă naturală a șoldului (în primele 3 luni de la naștere) o poate face doar un specialist instruit și cu experiență în ortopedia pediatrică.

După cum ați înțeles deja, aceste tendințe sunt opuse realității – tocmai în primele 2-3 săptămâni de viață ale nou-născutului ecografia de șold are o maximă valoare.

De ce ecografie si nu radiografie?

Imaginea obținută prin efectuarea unei ecografii de șold permite detalii net superioare unei radiografii dintre care menționam următoarele:
• nu expune copilul la radiații nocive (ultrasunetele sunt inofensive);
• timpul de examinare este foarte scurt
• nu necesita condiţii speciale de examinare;
• permite evaluarea în dinamică a șoldului
• acuratețea măsurătorilor este de mare valoare în diagnosticul de certitudine (gradul de osificare relevat prin unghiul alfa care ne arată gradul de transformare a cartilajului în os).

Ce se întamplă cu un şold imatur, displazic nediagnisticat la timp (în primele 4-6 săptămâni de la naştere)?

După cum bine știm de acum, șoldul imatur are șanse de refacere prin aplicarea unui tratament ortopedic în primele 3 luni de la naștere și există riscul de a nu mai putea fi influențată dezvoltarea șoldului după perioada de osificare. În acest caz șoldul imatur este supus riscului de a se luxa (disloca) la momentul ridicării în picioare a copilului.
Este bine să cunoaștem faptul că displazia nu este sinonimă cu luxația de șold, ultima fiind urmarea unei displazii severe și cel mai frecvent este prezentă de la naștere.

Între mit şi realitate!

1. Copilul înfășat „va avea picioare drepte” – un mit periculos
Înfășatul este unul din acei factori mecanici care influențează negativ capacitatea șoldului de dezvoltare în cazul în care copilul se naște cu șoldul imatur (displazic). Dacă în urma ecografiei de șold descoperim că acesta e normal dezvoltat și complet maturizat, înfășatul nu provoacă o displazie.

2. Purtarea a doi pampersi poate influența dezvoltarea șoldului?
Ne întoarcem la valoarea ecografiei de șold în a diferenția gradul de imaturitate a șoldului. În urma unei examinări clinice pe care o face ortopedul pediatru corelat cu aspectul imaginii ecografice a șoldului și cu vârsta copilului, acesta poate recomanda purtarea a doi pampersi ca metodă de a menține șoldurile în abducție (depărtate, relaxate) pentru o perioadă scurtă de timp (2-3 săptămâni) după care se reevaluează în ce grad șoldul s-a maturizat.

3. Băieții pot avea luxație de șold?

De zeci de ani se fac studii asupra frecvenței bolilor repartizate pe sexe. Există anumite predispoziții genetice sau de cauze necunoscute care influențează apariția anumitor boli osoase către un sex sau altul. Exemplificăm cu cele mai cunoscute afecțiuni osoase ale copilului cum ar fi: piciorul varus equin congenital – o afecțiune care apare mai frecvent la băieți și într-un procent mai mic la fete; scoliozele idiopatice ale adolescentului – apar într-un procent mai mare la fete și într-unul mai mic la băieți; luxația de șold – apare în proporție de 90% la fete, dar să nu uităm că există totuși un procent fie el cât de mic și la băieți. Acest fapt – că și băieții pot avea luxație de șold a fost dovedit în urma screeningului pe care îl facem în clinică în ultimii 7 ani, deci să nu evităm în a efectua ecografia de șold la un nou-născut de sex masculin.

4. Ecografia de șold, investigație generalizată sau selectivă?

În țările dezvoltate unde sistemul sanitar este foarte bine organizat, ecografia de șold este efectuată de ani de zile tuturor nou-născuţilor în prima lună de la naștere, motiv pentru care la momentul actual incidența intervențiilor chirurgicale datorită nediagnosticarii la timp este redusă la minimum.