Anual, în întreaga lume, zece oameni din 100.000 sunt diagnosticaţi cu boala Parkinson, la nivel european fiind 1,2 milioane pacienţi, iar în ţara noastră sunt înregistraţi peste 70.000 de pacienţi care au această maladie. În ceea ce priveşte boala Alzeihmer, în România există peste 500.000 de pacienţi care suferă de aşa zisa boală a uitării.
Anual, aproximativ 65.000 de români suferă un accident vascular cerebral (AVC), iar la nivel mondial apar circa 1,7 milioane de cazuri noi. Raportat la numărul cazurilor cu traumatisme cranio-cerebrale (TBI), în România întâlnim o creştere semnificativă cu o incidenţă de 300 de cazuri la 100.000 de locuitori, înregistrându-se anual peste 60.000 de noi cazuri. Incidenţa este peste media europeană care oscilează între 150-300 cazuri la 100.000 de locuitori.
În Statele Unite se înregistrează aproximativ de 1,6 milioane de cazuri de TBI, iar în Rusia, această cifră este de 4 cazuri la 1.000 de locuitori. Tocmai de aceea, milioane de oameni din întreaga lume sunt victime ale tulburărilor cognitive generate fie de traumatisme cranio cerebrale, fie de boli vasculare cerebrale, fie de afecţiuni neurodegenerative dezvoltate în timp.
Tulburările de memorie, funcţie executivă, vorbire, percepție spațială, atenție, calcul și praxie, într-un cuvânt tulburări cognitive, reprezintă consecinţe frecvent întâlnite după o leziune cerebrală dobândită, în particular după un accident vascular cerebral (AVC) sau o leziune cerebrală traumatică (TBI), dar şi ca efect al bolilor Alzeihmer sau Parkinson rămânând o cauză majoră de dizabilitate. Mai exact, tuburările cognitive se manifestă prin modificarea capacităţii de gândire, execuţie şi a memoriei pacientului, în sensul deteriorării acestora, faţă de un nivel anterior de funcţionare. Acestea se mai pot produce şi în contextul îmbătrânirii normale (îmbătrânirea fiziologică).
Studiile arată că, o parte din persoanele cu tulburare cognitivă uşoară rămân stabile cognitiv sau redobândesc starea de normalitate, dar o mare parte progresează spre demenţă în următorii 5 ani, de aceea tulburarea cognitivă uşoară poate fi considerată un factor de risc pentru demenţă. Tipul amnestic de tulburare cognitivă are un risc crescut de conversie în demenţa Alzheimer. Rezultate cercetărilor indică faptul că peste 80% din pacienţii cu tulburare cognitivă uşoară dezvoltă demenţă pe parcursul vieţii.
Pe lângă alte teme importante, tulburările cognitive- domeniu de studiu important al recuperării neurologice- vor fi dezbătute la a X-a ediţie a Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie care are loc în intervalul 5-9 iulie la Eforie Nord. Evenimentul, ce aduce în România vârfuri ale medicinei şi cercetării ştiinţifice, este organizat de Fundația Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) împreună cu Societatea de Neurologie din România (SNR) şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR) şi a Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS). Coordonatorii evenimentului sunt prof. dr. Dafin Mureşanu, Universitatea de Medicină si Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca , preşedinte al Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), prof. dr. Natan Bornstein, de la Universitatea din Tel Aviv, Centrul Medical Sourasky şi prof. dr. Ovidiu Băjenaru, Universitatea de Medicină si Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, preşedintele de onoare ad vitam al Societăţii de Neurologie din România (SNR).
“Cauzele directe ale bolilor neurodegenerative sunt în principiu necunoscute. Nu se ştie cu exactitate ce anume declanşează procesele de degenerare neuronală care se soldează cu apariţia bolii Parkinson, bolii Alzheimer sau a sclerozei laterale amiotrofice. Este clar însă ca acestea au un determinism multifactorial în care anumite predispoziţii genetice sunt validate de anumiţi factori de mediu.”, a declarat Prof. Dr Dafin Mureşanu, preşedinte al Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN). Acesta a adăugat că “spre exemplu Coreea Huntington este o boală autosomal-dominantă ceea ce înseamnă ca un descendent direct al unui bolnav cu această afecţiune are o şansă de 50% de a moşteni mutaţia. În cazul bolii Parkinson idiopatice, doar 5% din totalul cazurilor sunt cauzate de mutaţii genetice bine cunoscute. Procentul este şi mai redus în cazul bolii Alzheimer. Boala Alzheimer este cea frecventă formă de demenţă reprezentând între 50 şi 70% din toate cazurile de demenţă. Există şi un tip de demenţă asociată cu boala Parkinson.“.
Boala Alzheimer şi boala Parkinson, au un puternic impact asupra functiilor cognitive
Dacă ne referim la simptomele cognitive în boala Alzheimer, acestea se caracterizează printr-un debut gradat. În acest context cele mai frecvente sunt tulburările de memorie care se pot defini prin incapacitatea bolnavului de a reţine informaţiile noi sau date despre evenimente recente, chiar dacă păstrează amintiri dintr-un timp îndepărtat şi chiar din copilărie. În timp, evoluţia clinică a bolnavului se îndreaptă spre un tablou dezintegrativ de tip demenţă.
Pe de altă parte, şi Boala Parkinson (BP) constă într-o afectare complexă a functiilor motorii si non-motorii ale creierului, implicând atât mecanisme dopaminergice, cât şi nondopaminergice. Durerea precum şi alte simptome senzitive sunt prezente la 40-50% dintre pacienţi, acestea fiind descrise ca senzaţii de amorţeală, furnicături, arsură,căldură, răceală, durere, iar disfuncţia olfactivă, ca şi semn timpuriu în BP, afectează aproximativ 90% din pacienţi.
În BP sunt frecvent afectate funcţiile executive, cum sunt planificarea şi capacitatea de a lua decizii, de asemenea memoria de lucru, limbajul, abilităţile vizuo-spaţiale (în special percepţia şi interpretarea informaţiilor vizuale), timpul de reacţie şi atenţia. Însă, în stadiile timpurii ale BP, sunt cu predilecţie afectate funcţiile executive. Impactul afectării cognitive asupra funcţionalităţii zilnice a pacientului şi asupra calităţii vieţii sale este influenţat de recunoaşterea acestor modificări. Unele studii arată că impactul negativ al deteriorării cognitive a pacientului cu BP se extinde asupra persoanelor care asigură îngrijirea pacientului.Afectarea cognitivă poate fi prezentă încă din stadiile timpurii ale bolii Parkinson.
Chiar şi pacienţii nou diagnosticaţi cu BP au fost descoperiţi ca având un declin cognitiv semnificativ.La debut afectarea cognitivă este uşoară, putând fi inaparentă clinic și din această cauză, subevaluată. BP este o boală progresivă, evoluţia presupunând şi deteriorarea cognitivă.
Studiu în domeniul traumatismelor cranio-cerebrale
În ceea ce priveşte preocuparea continuă şi eforturile specialiştilor pentru starea de bine a creierului, în cadrul programului stiinţific şi educaţional “RoNeuro Brain Days”, desfăşurat la Cluj-Napoca în luna Iunie a anului curent, a fost prezentat cel mai mare studiu retrospectiv din ultimul deceniu în domeniul traumatismelor cranio-cerebrale, care atrage atenţia asupra efectelor pozitive ale tratamentului cu factori neurotrofici, la pacienţii cu aceste tipuri de leziuni cerebrale.
Conform acestor date tratamentul îmbunătăţeşte semnificativ performanţele şi calitatea vieţii pacienţilor. La acest amplu studiu, coordonat de profesorul Dafin Mureşanu au participat 25 de neurochirurgi şi neurologi de top, în cea mai mare parte din România care au analizat rezultatele obţinute după tratamementul cu factori neurotrofici la un număr de de 7.769 de pacienţi cu traumatisme craniocerebrale uşoare, medii şi severe, în 10 departamente de neurochirurgie din România, pe o perioada de 5 ani.
„Acest studiu a fost o reală provocare pentru neurologie în general şi neurochirurgie în special, iar rezultatele obţinute ne arată o evidentă îmbunătăţire a stării de sănătate a pacienţilor care suferă leziuni traumatice ale creierului, produse în mare parte de accidente rutiere, dacă noul tratament este aplicat în primele 48 de ore de la producerea accidentului.”, a declarat Prof. Dr Dafin Mureşanu.
Nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este într-o continuă creştere. O demonstrează cifrele oficiale care arată că 1 european din 3 are probleme sau suferă de afecţiuni neurologice şi psihiatrice, de la insomnie până la demenţă.
Cu toate că nu reprezintă decât 2% din greutatea corpului omenesc,creierul e irigat cu 20% din totalul sângelui ce hrăneşte organismul, consumă 14% din totalul oxigenului necesar organismului şi 16% din totalul glucozei, cea care aduce energie. Potrivit specialiştilor, un stil de viaţă sănătos coroborat cu activităţi fizice şi intelectuale zilnice, dar şi cu o alimentaţie sănătoasă pot consolida scutul de protecţie al creierului şi implicit evitarea îmbolnăvirii acestuia.
“Definiţia neuroreabilitării s-a schimbat mult în ultimii ani. Acum, reabilitarea după accidentele vasculare cerebrale, traumatismele cranio-cerebrale sau vertebromedulare nu mai constă doar în terapie fizică. Un loc aparte îl are terapia cognitivă şi emoţională. În viitor vom putea defini mai bine programele complexe de neuroreabilitare personalizată.”, a reiterat Prof. Dr Dafin Mureşanu.